Condi?iile favorabile de habitat din bazinul mijlociu al Sucevei au determinat popularea timpurie a zonei. În anul 1976 s-au descoperit în apropierea Sucevei, unelte de silex care dovedesc locuirea teraselor de pe dreapta râului în perioada paleoliticului mijlociu ?i superior (circa 100.000 - 10.000 î.e.n.) Prima mare cultur? neolitic? de tipul Star?evo-Cri? (circa 5.000 î.e.n.) a fost atestat? în anul 1967 pe malul pârâului Cacaina (Cet??ii). Urmele culturii Cucuteni g?site la cetatea de Scaun, ?ipot, Curtea Domneasc?, dovedesc c? la sfâr?itul mileniului al II-lea, teritoriul de azi al Sucevei a cunoscut o Densitate demografic? considerabil?. Epoca bronzului (2.000-1.200 î.e.n.) este de asemenea reprezentat? printr-o serie de descoperiri la Curtea Domneasc? sau la Sili?tea ?cheii (obiecte de bronz, de piatr? ?i os). Continuitatea locuirii pe aceste locuri este dovedit? ?i de alte descoperiri din ecopa fierului (ceramic?), din perioada st?pânirii romane (sec. II-III e.n.,locuin?e, vetre ?i cuptoare de ars vase).

Perioada de trecere la feudalism este ilustrat? de cele circa 45 de a?ez?ri apar?inând culturii Sântana de Mure?, sau de obiecte descoperite într-o necropol? de la Moara. Începuturile feudalismului (sec. VIII-IX) sunt demonstrate de a?ez?rile din zon? care sunt stabile de tipul ob?tii rurale teritoriale. Cultura Dridu (sec. X-XI) este atestat? ?i pe teritoriul Sucevei, prin descoperirile de la punctul "Drumul Na?ional".

Majoritatea istoricilor consider? c? ora?ul a existat înainte de întemeierea statului medieval Moldova:

Într-o consemnare slav?, numit? Voskrenskaia Letopis din secolul al XII-lea, sunt amintite localit??ile "Soc?va ?i Serét" (Suceava ?i Siret) locuri importante pe drumul comercial european de la Cracovia prin Gali?ia, Liov Cern?u?i, Siret, Suceava, Spre sud la Dun?re.

Nicolae Costin vorbind despre desc?lecarea lui Drago? (1288 - n.a.) zice: "?i a?a sau a?edat venind ?i al?i Moro?eni pre unde le-au pl?cut locul, pe sub munte: Români, Sa?i ?i unguri, Sucéva târgul l'au desc?licat nisce cojocari; Soci se chiam? unguresce cojocar; iar Sucéva = Cojoc?rie".

Unele izvoare str?ine (Cronica lui _OttoKar de Stiria ?i Historia lui Jan Dlugosz) au l?sat s? se întrevad? existen?a uneia sau mai multor forma?iuni politice de tip feudal la r?s?rit de Carpa?i. Este men?ionat, de pild?, cu ajutorul pe care oastea unei asemenea forma?iuni l-a dat în 1325 (se presupune c? aceast? forma?iune este Suceava), regelui Poloniei în lupta pe care acesta a dus-o împotriva markgrafului de Brandemburg. (Mircea D. Matei)

C? ora?ul Suceava exista înainte de "desc?licarea lui Drago?", st? dovad? o geografie ruseasc? anterioar? anului 1347 în care se arat? ca existând ora?ele Baia ?i Suceava. A.D. Xenopol, Istoria Românilor ?i Dic?ional geografic al Jude?ului Suceava de Serafim Ionescu, 1894

Tot de asemenea spune ?i Stricovski, c? cronicile litvane ?i rutene ar m?rturisi c? pe "principile litvan Iuga Koriatovici, din cauza deosebitei sale bravuri invitându-l la domnia Moldovii, îl coronar? la Suceava", A. D. Xenopol, Istoria românilor, vol. I, p.137

"În 1348 Bogdan I deslepsi Moldova de Coróna Ungurésc? ?i-?i a?ed? capitala în Sucéva. Iuga Koriatonovici fu încoronat aici în 1374. El înfiin?? Mitropolia Sucevei, pentru ?ara Moldovei cu Binecuvântarea Mitropolitului Romŕno-Bulgar din Ohria fiind cel dintâi mitropolit Teoctist I". Letopi?etele ??rii, vol. I, p.84

Perioada secolelor XI-XIV, în prima ei parte, a fost dominat?, din punct de vedere politic, de impactul ultimului val de migratori - unguri, pecenegi. cumani, t?tari, a c?ror suprapunere peste societatea româneasc?, în cazul zonei Sucevei, a fost doar nominal?. Prima men?iune a existen?ei ora?ului Suceava apare în lista a?ez?rilor franciscane în ora?e din anul 1345 între ora?ele din Moldova fiind ?i Scotorix (Suceava).

Prima men?ionare sigur? a Sucevei, în strict? ordine cronologic? ?i cea mai veche men?iune datat? a numelui s?u, e cea din 10 februarie 1388 din actul dat de Petru I Mu?atinul în Cetatea Sucevei, în leg?tur? cu împrumutul pe care i-l ceruse regele Poloniei.

Tot în 1388 este men?ionat ?i ora?ul Suceava, nu ca loc de emitere a unui document, ci efectiv ca a?ezare urban?. este vorba de un act emis de catolicosul armenilor, Teodoros II, la 18 august, în care armenii din mai multe ora?e, între care ?i cei din Suceava (Ciciov) sunt supu?i juristric?iei scaunului episcopal de Liov. În lista ora?elor intitulat?: "A?a se cunosc ora?ele ruse?ti îndep?rtate ?i apropiate" alc?tuit? între anii 1388 ?i 1391, este men?ionat de asemenea ?i ora?ul Suceava. Despre ora? mai avem indica?ii precise ?i în anul 1390, atunci când trimi?ii lui Mircea cel B?trân ?i ai regelui Poloniei s-au întâlnit la Suceava unde au semnat conven?ia în ora?ul de re?edin??: "in partibus Moldavie oppidi Soczow".

Mutarea centrului politic de la Siret la Suceava a fost înso?it? de extinderea localit??ii ?i de cre?terea num?rului locuitorilor s?i. Printre m?surile luate de Petru I Mu?at în noua re?edin?? domneasc? a fost ?i aceea de adaptare a unei noi gândiri în organizarea spa?iului urban. astfel, Petru I Mu?at rnun?? la vechea fortifica?ie a a?ez?rii premu?atine, ia m?suri de umplere a ?an?ului de ap?rare din jurul vechiului necleu dens construit în preajma bisericii Mir?u?ilor ?i de ridicare, pentru nevoile sale proprii ?i ale domniei a unei construc?ii mari din lemn (19-6 m) la circa 250m vest de biserica amintit?, de fapt primul nucleu al Cur?ii Domne?ti din Suceava. Cl?de?te cea mai veche cetate din piatr? din Suceava, Cetatea ?cheia, pe coasta dealului Zamca, în locul numit ?eptilici, de unde se puteau supraveghea drumurile dinspre nord ?i vest. S?p?turile arheologice au scos în eviden?? forma de romb a cet??ii, cu latura de 36 m în interior, cu ziduri de 3 m grosime, cu un turn ?i trei contraforturi puternice ?i cu ?an? de ap?rare. Cetatea s-a distrus, probabil în urma unor alunec?ri de teren, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. imediat dup? construirea cet??ii ?cheia sau chiar în paralel cu aceasta, Petru I Mu?at a ridicat Cetatea de Scaun.

Construit? la limita de r?s?rit a ora?ului, pe pintenul terminal ?i abrupt al unui înalt ?i întins platou, Cetatea de scaun putea supravegheam direct, o mare suprafa?? din valea Sucevei ?i, prin posturi de supraveghere, controla un teritoriu practic foarte mare pe toate direc?iile. având un plan rectangular (36x40 m), cu turnuri p?trate de ap?rare la fiecare col?, Cetatea de Scaun avea ?an?uri de ap?rare spre platou, în care erau infinpte ??pu?e ?i arici de metal.

Începând cu domnia lui Petru I al Moldovei (circa 1375 - 1391), Cetatea Sucevei a devenit principala cetate de scaun a ??rii Moldovei, aceast? func?ie îndeplinind-o ?i în vremea lui Aron Vod? (1592 - 1595), ?tefan R?zvan (1595) ?i a Movile?tilor. Odat? cu Alexandru L?pu?neanu, re?edin?a domneasc? s-a mutat la Ia?i.

Lâng? ora? s-au aflat dou? cet??i, una mai veche la ?cheia, alta pu?in mai nou?, ce se vede ?i ast?zi. Între cele dou? s-a dezvoltat, înc? din prima parte a sec. XIV, ora?ul. Cetatea ?cheia, una dintre cele mai vechi cet??i din Moldova, dar cu o existen?? scurt?, a fost d?râmat? în timpul lui Alexandru cel Bun. Cetatea de Scaun a Sucevei a avut timp de trei secole un rol important în via?a politic? a Moldovei.

În evul mediu, ora?ul era populat cu români, dar ?i cu germani, maghiari ?i armeni, ultimii având dreptul de a-?i alege un ?oltuz propriu (ce purta numele de "voit").

Din Suceava, Alexandru cel Bun a condus ?ara timp de 32 de ani, m?rind cetatea ?i înt?rindu-i zidurile. În 1401, aici s-a stabilit ?i Mitropolia Moldovei.

În 1408, Alexandru cel Bun acorda privilegii negustorilor lioveni, iar ora?ul Suceava era men?ionat ca unul dintre locurile de depozitare a postavului, precum ?i a unor m?rfuri de export ale Moldovei.

Epoca de apogeu avea sa fie îns? în timpul lui ?tefan cel Mare (1457 - 1504). În vara anului 1476, ambi?iosul Mohamed II ?i-a încercat norocul sub zidurile cet??ii, dar dârza rezisten?? a moldovenilor i-a frânt voin?a victoriei ?i l-a silit s? se retrag? în mod ru?inos. ?tefan f?cuse din Suceava un fel de creier al sistemului s?u de aparare. În 1497, 21 de zile ?i nop?i în ?ir, tunurile le?ilor au b?tut în ziduri, dar acestea au r?mas neclintite. Niciodat? cetatea n-a fost cucerit? prin for?a armelor.

La 21 mai 1600, oastea lui Mihai Viteazul intr? f?r? lupt? în cetate, iar la 26 mai Ioan Capturi, noul pârc?lab al Sucevei, jur? credin?? marelui voievod care se intitula „domn al ??rii Române?ti ?i Ardealului ?i a toat? ?ara Moldovei“. Suceava prime?te o?tile marelui voievod Mihai. Apoi, asupra ora?ului s-au a?ezat îns? vremuri grele, intrând tot mai mult în anonimat.

În 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia ?i Rusia (1768 - 1774), Austria a primit o parte din teritoriul Moldovei, în care se afla ?i Suceava (grani?a cu România trecea chiar pe la sud-est de ora?). Timp de un secol ?i jum?tate acest teritoriu a f?cut parte din Imperiul Hapsburgic, primind numele de Bucovina. Suceava a fost al doilea ora?, dup? Cern?u?i, al Bucovinei.

Dup? izbucnirea primului r?zboi mondial, foarte mul?i bucovineni au fugit în Moldova ?i s-au înrolat în armata român?.

Aceste informatii le-am gasit pe http://ro.wikipedia.org